Descoperire uimitoare a fizicianului Sanduloviciu, autorul teoriei vietii

O posibila sursa de energie electrica: fulgerul globular

Daca vreodata ati avut prilejul sa vedeti plutind deasupra pamintului un cerc luminos si ati crezut ca ati vazut un OZN, s-ar putea sa va fi inselat. Nu va speriati, nu este vorba neaparat despre un fenomen supranatural. Dimpotriva, profesorul Mircea Sanduloviciu de la Facultatea de Fizica a Universitatii „Al.I.Cuza” a demonstrat ca cercul cu pricina este ceva cit se poate de natural, numit stiintific „fulger globular”. Considerat pina nu demult drept o enigma a stiintei, fulgerul globular a fost insa „prins” de profesorul iesean intr-un tub de sticla. Mai exact, recreind in laborator conditiile din natura care duc la aparitia acestui fenomen interesant, savantul a reusit sa-l explice, iar asta -spera el- ar putea duce la perfectionarea unor noi modalitati de producere a energiei electrice. Ca si recent dezbatuta sa teorie despre aparitia vietii – despre care in urma cu patru zile s-a scris si in „Washington Times”-, rezultatele cercetarii despre fulgerul globular au fost publicate in reviste stiintifice de prestigiu. Toate acestea dupa jumatate de veac petrecuti intr-un laborator de citiva metri patrati.

Bicicleta care sfideaza legile fizicii

Guan Baihua, un mic inventator din China, pare sa cunoasca ceva ce alti oameni inca nu au aflat, o lege fizica prin care bicicleta conceputa de el poate fi utilizata in ciuda rotilor pentagonale, total lipsite de simetrie.

Desi nimeni nu l-a crezut cand si-a facut publica ideea de a construi o bicicleta cu roti in linii drepte, dupa 18 luni de munca a demonstrat ca este de ajuns doar putina imaginatie pentru a face orice lucru posibil.

Opera sa sfideaza fizica doar in aparenta. La o privire mai atenta se poate obeserva ca principiul de locomotie este cu totul altul. Partile mobile nu sunt rotile, ci doua panglici de cauciuc care invaluie prin exterior cadrul metalic al rotilor.

Pendulul lui Foucault a demonstrat că Pământul se roteşte

Pendulul lui Foucault a constituit o experienţă celebră în anul 1850 şi confirmă rotaţia Pământului. Experienţa cu publicul a fost făcută pentru prima dată de către Foucault în anul 1851 sub marea cupolă a Panteonului din Paris.

În ce constă experimentul și cum a fost realizat?

Pentru realizarea experimentului a fost folosit un corp cu masa de 28 de kilograme, suspendat de un fir inextensibil de lungime 70 metri. Perioada de rotaţie a acestui pendul a fost de 17 secunde. La nivelul solului, direct sub punctul de suspensie, s-a aşezat un disc având raza de 3 metri în care s-a pus nisip. Un vârf metalic al corpului zgâria nisipul la fiecare oscilaţie. Pentru oscilaţii mici mişcarea corpului se făcea practic în planul orizontal al locului. S-a constata că  într-o oră planul de oscilaţie s-a modificat cu un unghi de 11 grade. Un cerc complet s-a efectuat în 32 ore.

Fenomenul Tunguska, un mister încă nerezolvat după 100 de ani

Originile catastrofei Tunguska, din Siberia rusă, o explozie produsă pe 30 iunie 1908, despre care unii cred că a fost provocată de un meteorit, a cărei forţă a fost comparată cu cea a dezastrelor de la Hiroshima şi Nagasaki, au rămas o enigmă şi în zilele noastre.

Explozia Tunguska a avut loc pe 30 iunie 1908 şi a afectat o suprafaţă de 2.150 de kilometri pătraţi în Rusia. Peste 80 de milioane de copaci din zona Krasnoiarsk, Siberia, au fost distruşi atunci.

Ştiinţa nu a fost până în prezent capabilă să explice misteriosul fenomen Tunguska, printre ipotezele luate în considerare fiind antimateria, o gaură neagră în miniatură, un meteorit sau o navă extraterestră.

În 1973, doi fizicieni de la Universitatea din Texas au presupus că fenomenul Tunguska a fost de fapt o gaură neagră în miniatură care a trecut prin Pământ. Fizicianul Stephen Hawking a fost de părere că găurile negre în miniatură au apărut după Big Bang. Însă, nu există nicio informaţie despre minigaura neagră ieşind din Pământ într-un alt punct al globului şi, în consecinţă, provocând un dezastru similar celui de la Tunguska.